Fiinţă, nefiinţă, ce s-alegi?
Căci viaţa este sunet, iar moartea vine-n tunet
Depinde doar de tine cum poţi să le-nţelegi,
Când muzica se cântă în game vii sau reci
Căci viaţa este sunet, iar moartea vine-n tunet
Depinde doar de tine cum poţi să le-nţelegi,
Când muzica se cântă în game vii sau reci
© RomanianArtworks
Adaptarea hamletiană îmi aparţine, libertate arogată după ce m-am întrebat, vreme de câteva minute, în ce termeni şi-ar fi declamat celebrul personaj shakespearian la fel de celebrul monolog dacă ar fi fost un muzician căzut sub vraja sunetelor. Cine ştie, poate chiar a fost.
***
DO
„Două rânduri înglobează viziunea mea de muzician: nebunia în proporţie de nouăzeci la sută nu te duce decât la sanatoriu; dacă vrei să creezi ai nevoie de ea in proporţie de sută la sută”. Aşa grăit-a un prieten ce işi exprimă trăirile prin sunete, pătruns până in măduvă de nebunia creaţiei muzicale. Nebunia, motor care urneşte angrenajul creaţiei. Imaginaţie, mai simplu spus. Porneşti de jos, de la nota primordială, apoi urci pe portativul melodiei până ce scheletul se imbracă precum un mulaj.
***
RE
„Rezultatul îmbinării de sunete ce zboară prin închipuirea mea este un demon născut prin cezariană. Apoi, cineva uită să mă coasă pentru a mă reîntregi.” M-am obişnuit să ciulesc bine urechile atunci când oamenii din jurul meu devin mici înţelepţi ai modernităţii. Melodia este copilul care suge toata seva mamei, care creşte în ea şi îi posedă gândurile, atenţia, o transformă într-un sclav şi o dezbracă de conştiinţa propriei sale existenţe şi importanţe. Gândul are cel mai imperativ glas, muzica.
***
MI
Micul meu secret este că nu folosesc muzica numai ca terapie. Uneori, îmi place să o fac vinovată de stările mele de spirit mai puţin pozitive. O ascult cu placere pentru a îmi altera starea de spirit. Altfel, cum aş putea crea eu însămi muzică sau orice altceva? Înseamnă că şi are o latură malefică, ascunsă, pe care o protejează in primă instanţă pentru a mă captiva, iar apoi îşi intinde tentaculele asupra mea. De fapt, din momentul în care cineva cade sub influenţa ei, muzica incetează să mai fie un simplu concept, ci prinde viaţă, devenind o entitate cu putere de decizie şi mână otrăvitoare. Dacă ştie să otrăvească minţi, cu siguranţă ştie si cum să le aline apoi. Atunci devine terapie cu adevarat, combătându-se de una singură.
***
FA
<<Fabrica de sunete este deschisă zilnic, nu are orar, existenţa ei este perenă. Vizitele se desfăşoară pe durata întregii dumneavoastră vieţi, în orice interval intenţionaţi să poposiţi. Suvenirurile se pot procura dupa bunul plac, din orice colţ doriţi. Serviţi-vă, totul este gratis, vom solicita numai umilul dumneavoastră suflet în schimb. Nu vă temeţi, ce luaţi cu voi are aceeaşi pondere, aşa că nu veţi fi în pierdere>>
***
SOL
Solitudinea şi sunetul merg mână-n mână. Vede mai clar cine priveşte in adâncuri, aude mai bine cine îşi ascultă numai gândurile şi trăirile, cel care este surd la tumultul naturii şi al descompunerii ce începe odată cu însuşi începutul vieţii. Dacă muzica devine femeie frumoasă ce controlează gânduri, nu este oare supusă morţii, la rândul său? Cred că, de fapt, a devenit de mult timp un mort viu.
***
LA
La fiecare pas mă împiedic de o notă, mă aplec după ea şi o culeg. Au toate chipuri, culori şi sentimente. Le pun în cutie şi merg mai departe. Ajunsă acasă, desfac recipientul şi privesc cum totul a devenit o pastă incoloră ce viermuieşte de pasiune. Iau pasta şi o modelez in forma de chitară bas. Evident că totul e o mare aberaţie, dar îmi place nebunia imaginaţiei.
***
SI
Simt. Cum. Cuvintele. Devin. Tari.
***
DO
Ca să închei în stil Personal cu Majusculă, voi insera, în final de nebunie amestecată, rânduri dintr-o încercare poetică:
DO
„Două rânduri înglobează viziunea mea de muzician: nebunia în proporţie de nouăzeci la sută nu te duce decât la sanatoriu; dacă vrei să creezi ai nevoie de ea in proporţie de sută la sută”. Aşa grăit-a un prieten ce işi exprimă trăirile prin sunete, pătruns până in măduvă de nebunia creaţiei muzicale. Nebunia, motor care urneşte angrenajul creaţiei. Imaginaţie, mai simplu spus. Porneşti de jos, de la nota primordială, apoi urci pe portativul melodiei până ce scheletul se imbracă precum un mulaj.
***
RE
„Rezultatul îmbinării de sunete ce zboară prin închipuirea mea este un demon născut prin cezariană. Apoi, cineva uită să mă coasă pentru a mă reîntregi.” M-am obişnuit să ciulesc bine urechile atunci când oamenii din jurul meu devin mici înţelepţi ai modernităţii. Melodia este copilul care suge toata seva mamei, care creşte în ea şi îi posedă gândurile, atenţia, o transformă într-un sclav şi o dezbracă de conştiinţa propriei sale existenţe şi importanţe. Gândul are cel mai imperativ glas, muzica.
***
MI
Micul meu secret este că nu folosesc muzica numai ca terapie. Uneori, îmi place să o fac vinovată de stările mele de spirit mai puţin pozitive. O ascult cu placere pentru a îmi altera starea de spirit. Altfel, cum aş putea crea eu însămi muzică sau orice altceva? Înseamnă că şi are o latură malefică, ascunsă, pe care o protejează in primă instanţă pentru a mă captiva, iar apoi îşi intinde tentaculele asupra mea. De fapt, din momentul în care cineva cade sub influenţa ei, muzica incetează să mai fie un simplu concept, ci prinde viaţă, devenind o entitate cu putere de decizie şi mână otrăvitoare. Dacă ştie să otrăvească minţi, cu siguranţă ştie si cum să le aline apoi. Atunci devine terapie cu adevarat, combătându-se de una singură.
***
FA
<<Fabrica de sunete este deschisă zilnic, nu are orar, existenţa ei este perenă. Vizitele se desfăşoară pe durata întregii dumneavoastră vieţi, în orice interval intenţionaţi să poposiţi. Suvenirurile se pot procura dupa bunul plac, din orice colţ doriţi. Serviţi-vă, totul este gratis, vom solicita numai umilul dumneavoastră suflet în schimb. Nu vă temeţi, ce luaţi cu voi are aceeaşi pondere, aşa că nu veţi fi în pierdere>>
***
SOL
Solitudinea şi sunetul merg mână-n mână. Vede mai clar cine priveşte in adâncuri, aude mai bine cine îşi ascultă numai gândurile şi trăirile, cel care este surd la tumultul naturii şi al descompunerii ce începe odată cu însuşi începutul vieţii. Dacă muzica devine femeie frumoasă ce controlează gânduri, nu este oare supusă morţii, la rândul său? Cred că, de fapt, a devenit de mult timp un mort viu.
***
LA
La fiecare pas mă împiedic de o notă, mă aplec după ea şi o culeg. Au toate chipuri, culori şi sentimente. Le pun în cutie şi merg mai departe. Ajunsă acasă, desfac recipientul şi privesc cum totul a devenit o pastă incoloră ce viermuieşte de pasiune. Iau pasta şi o modelez in forma de chitară bas. Evident că totul e o mare aberaţie, dar îmi place nebunia imaginaţiei.
***
SI
Simt. Cum. Cuvintele. Devin. Tari.
***
DO
Ca să închei în stil Personal cu Majusculă, voi insera, în final de nebunie amestecată, rânduri dintr-o încercare poetică:
And in the middle of it all, Creation stands-
Protruding like the phallic horn of a newborn,
Unbound by ropes for lacking matter-
The labour was serene, the mother’s torn
From being dipped in poisoned water.
The womb may close for now and mourn.
Protruding like the phallic horn of a newborn,
Unbound by ropes for lacking matter-
The labour was serene, the mother’s torn
From being dipped in poisoned water.
The womb may close for now and mourn.
RSS Feed
